Catherine (1829-1890) şi William (1829-1912) Booth

Catherine Booth William Booth

Fondatori ai organizaţiei umanitare „Armata Salvării”

William şi Catherine Booth au alcătuit un cuplu britanic de misionari metodişti, implicaţi în ajutorarea celor săraci. Organizaţia pe care au înfiinţat-o în acest scop s-a numit din 1878 „Armata Salvării”, devenind una dintre cele mai răspândite organizaţii umanitare, structurată în stil militar.

William provenea dintr-o familie bogată, a cărei afacere a falimentat, şi s-a convertit în timpul uceniciei într-o casă de amanet. A predicat Evanghelia săracilor din Nottingham, iar apoi a devenit predicator metodist.

Catherine provenea dintr-o familie care i-a acordat o serioasă educaţie creştină, ea citind Biblia de opt ori până la vârsta de 12 ani. În adolescenţă, s-a implicat în combaterea efectelor alcoolismului, publicând numeroase articole. Atunci când cei doi s-au căsătorit, au preferat să organizeze o nuntă modestă, astfel încât banii să poată fi folosiţi pentru ajutarea celor nevoiaşi.

Într-o noapte, când nu putea dormi, William a ieşit să se plimbe. Ajuns într-un cartier mărginaş, a văzut oameni care dormeau direct pe caldarâm. Întors acasă, i-a spus soţiei: „Am fost în iad!”. În scurt timp, cei doi au înfiinţat „Armata Salvării”.

Convinşi fiind că sărăcia are de-a face cu credinţa şi valorile umane, dar şi de schimbarea pe care o poate aduce creştinismul, soţii Booth s-au adresat celor săraci şi nevoiaşi. William predica pe străzi şi în zonele în care tavernele erau mai multe decât magazinele, iar Catherine, în pofida convenţiilor vremii, care nu permiteau femeilor să vorbească în public, ţinea cuvântări la întâlnirile femeilor, lucra cu cei tineri şi îi vizita pe cei dependenţi de alcool.

Într-o zi, pe când mergea pe stradă, Catherine a văzut un beţiv, escortat de un poliţist spre închisoare, de care trecătorii îşi băteau joc. Indignată de această reacţie a oamenilor, Catherine a decis să meargă alături de acel bărbat, pentru a-i arăta că există cineva interesat de soarta lui. Ulterior, ea şi William au înfiinţat un centru de consiliere a alcoolicilor, o casă de adăpost pentru cei care dormeau pe străzi şi au strâns fonduri pentru ajutorarea criminalilor şi a prostituatelor.

William şi Catherine Booth au iniţiat apoi programul „Hrană pentru un milion”, oferindu-le celor săraci supă şi pâine pentru un penny, iar celor fără bani, gratuit. De asemenea, au înfiinţat o casă de adăpost pentru oamenii săraci care dormeau pe străzi.

Dragostea lor pentru ceilalţi şi respingerea concepţiei vremii, conform căreia un om este sărac pentru că o merită, i-au motivat pe soţii Booth să continue lupta chiar şi atunci când William se întorcea deseori acasă plin de răni, provocate de pietrele şi artificiile aruncate asupra lui în timpul predicilor ţinute în suburbii.

Organizaţia înfiinţată de William şi Catherine Booth s-a răspândit în timpul vieţii lor în 58 de ţări. În ultimele zile ale vieţii sale, întrebat fiind ce mesaj are pentru soldaţii „Armatei Salvării”, William a răspuns: „Alţii”, subliniind astfel încă o dată că un creştin adevărat trebuie să-şi ajute întotdeauna semenii.

Cristian Zaharia