Nicolaus Ludwig von Zinzendorf (1700-1760)

Nicolaus von Zinzendorf2

Fondatorul Mişcării moraviene – iniţiator al mişcării misionare moderne

Nicolaus Ludwig von Zinzendorf s-a născut la Dresda, în Germania, într-o familie de nobili. După moartea tatălui său, a fost dat în grija bunicii din partea mamei şi a unei mătuşe, primind o educaţie aleasă.

Încă din copilărie, Nicolaus a manifestat un interes aparte pentru viaţa religioasă. Mai apoi, sub influenţa familiei, s-a decis să studieze dreptul, pregătindu-se pentru o carieră diplomatică. A rămas însă preocupat de literatura teologică. După finalizarea studiilor, s-a întors la Dresda, unde a ocupat postul de consilier juridic. Această funcţie îi permitea să călătorească destul de mult. Într-o bună zi, a avut ocazia să vadă galeria de pictură din Düsseldorf. Acolo privirea i s-a oprit asupra unei lucrări purtând titlul Ecce homo („Iată omul!”) şi înfăţişând suferinţele lui Isus Cristos. Dedesubtul tabloului era scris: „Iată ce am făcut eu pentru tine! Ce faci tu pentru mine?” Nicolaus a rămas multă vreme în faţa tabloului, profund impresionat de pictură şi de acele cuvinte care o însoţeau. Această experienţă avea să-l marcheze pentru tot restul vieţii.

Moştenind de la bunica lui o proprietate, Nicolaus va începe să-i adăpostească acolo pe refugiaţii din Boemia şi Moravia, membri ai Bisericii persecutate numită Unitas fratrum (actualmente, Biserica Moraviană). Noua aşezare a primit numele Herrnhut (Ocrotirea Domnului).

După ce a renunţat la postul de consilier, s-a mutat împreună cu familia la Herrnhut, pentru a contribui la realizarea unităţii în comunitatea care se formase acolo.

Iniţial, nu a dorit să se desprindă de Biserica Luterană (el însuşi fiind ordinat ca preot luteran), ci să reformeze Biserica din interior. Dar mulţi dintre refugiaţi nu doreau să renunţe la doctrina lor, iar Biserica Luterană, sesizând diferenţele doctrinare, dorea să-şi exercite autoritatea deplină asupra comunităţii Herrnhut.

Timp de mai bine de zece ani, Nicolaus von Zinzendorf a fost exilat, perioadă în care a întreprins călătorii misionare în Europa şi America. La Berlin se va întâlni cu episcopul Bisericii Unitas fratrum, Daniel Jablonsky, care îl va consacra preot moravian.

Zinzendorf a fost unul dintre primii lideri religioşi care a folosit cuvântul „ecumenism”, rămânând în istorie ca un apărător al libertăţii religioase. În primul rând, el propovăduia o „religie a inimii”, în care credinţa şi iubirea erau deasupra doctrinei. A susţinut cu pasiune importanţa misiunii creştine, astfel încât, în anul morţii sale, moravienii aveau peste 200 de misionari răspândiţi în întreaga lume.

În anul 1747, Zinzendorf a primit permisiunea de a se întoarce la Herrnhut, unde şi-a petrecut ultimii ani din viaţă. A murit în 1760, iar ultimele sale cuvinte au fost: „Eu m-am rugat să văd măcar primele roade [ale lucrării] printre cei păgâni, şi iată că am ajuns să văd mii de roade… Acum sunt pregătit [pentru moarte]”.

Adina Petric