Veniamin Costachi (1768-1846)

veniamin-costachi

Administrator al Spitalului „Sf. Spiridon” şi promotor al culturii în limba română

Veniamin Costachi a fost un slujitor al Bisericii, dar şi un mare cărturar, traducător de cărţi şi dascăl care, de pe scaunul de mitropolit, a contribuit la transformarea vieţii culturale a Moldovei de la începutul secolului al XIX-lea.

S-a născut în satul Roşieşti (judeţul Vaslui), într-o veche familie boierească, primind la botez numele Vasile. A urmat cursurile şcolii de la Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iaşi, iar la vârsta de 15 ani a fost luat ca ucenic la Episcopia Huşilor de către episcopul Iacob Stamati. Un an mai târziu, a devenit călugăr, luându-şi numele de Veniamin.

A început să urce treptele ierarhiei bisericeşti de foarte tânăr. Astfel, la vârsta de 21 de ani a fost numit egumen (superior) al Mănăstirii „Sf. Spiridon” din Iaşi, unde s-a remarcat printr-o foarte bună organizare şi administrare a spitalului aflat în grija mănăstirii. La vârsta de 24 de ani a fost ales episcop de Huşi, iar patru ani mai târziu, episcop de Roman. În 1803 a devenit mitropolit al Moldovei, funcţie pe care a ocupat-o timp de 40 de ani.

În calitate de mitropolit, s-a ocupat de îmbunătăţirea activităţii Bisericii şi a şcolilor care, în epoca respectivă, funcţionau pe lângă mănăstiri. L-a preocupat îndeosebi creşterea nivelului de instruire al slujitorilor Bisericii. Astfel, în 1803 a înfiinţat Seminarul Teologic de pe lângă Mănăstirea „Socola” din Iaşi, iar în 1805 a întemeiat o şcoală pentru călugăriţele de la Mănăstirea „Agapia” şi o şcoală de cântări bisericeşti la Iaşi.

A încurajat câţiva tineri studioşi, precum Gheorghe Asachi, pe care i-a trimis cu burse de studiu în străinătate. Mai târziu, la îndemnul său, tânărul Asachi a predat între 1814 şi 1818 un curs de inginerie în limba română la Academia Domnească din Iaşi, punând bazele învăţământului politehnic pe meleagurile noastre. Cei doi au avut un rol important şi în deschiderea la Iaşi a Academiei Mihăilene (1834), numită astfel după numele domnitorului Mihail Sturza, dar şi a primei şcoli de arte şi meserii din Moldova (1841).

Veniamin Costachi a acordat o mare importanţă nu numai deschiderii de şcoli publice cu predare în limba română, ci şi traducerii şi tipăririi de cărţi. În acest scop, el a reorganizat şi a dotat tipografia de la Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iaşi şi pe cea de la Mănăstirea „Neamţ”, unde au văzut lumina tiparului peste 130 de cărţi bisericeşti, de teologie, dar şi manuale şcolare.

În 1842 s-a retras de pe scaunul mitropolitan, stabilindu-se la Mănăstirea „Slatina”, unde şi-a continuat munca de o viaţă, traducând cărţi din limba greacă.

A încetat din viaţă la vârsta de 78 de ani, iar rămăşiţele sale pământeşti se găsesc astăzi la catedrala mitropolitană din Iaşi, ale cărei temelii le-a pus în 1833.

Monica Zaharia